DEZVOLTĂRI ÎN LEGĂTURĂ CU PROIECTUL LEGII

PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE

          Prin aplicarea dispoziţiilor art. 173 din Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice (în continuare Proiect) pensiile de serviciu ale magistraţilor stabilite  pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Proiectului.

            Recalcularea acestora urmează să fie făcută utilizând algoritmul de calcul prevăzut în Proiect (art. 175, alin. 1).

            Din cuprinsul acestor dispoziţii rezultă, în esenţă, două concluzii:

1.      pensia de serviciu a magistraţilor este desfiinţată;

     2.  desfiinţarea vizează toţi magistraţii din sistem, respectiv atât pe cei care urmează a se pensiona în viitor, cât şi pe cei care deja s-au pensionat.

            Raportat la aceste două concluzii, discuţiile urmează a fi dezvoltate luând în considerare următoarele aspecte:

     I.  Dacă dispoziţiile art. 173, 174 alin (1) din Proiect sunt sau nu constituţionale faţă de reglementările art. 16 alin (1) şi (2) din Constituţia României;

     II. Dacă dispoziţiile art. 175 (1) din Proiect încalcă sau nu principiul neretroactivităţii legii, reglementat de prevederile art. 15 alin (2) din Constituţia României;

     III. Dacă reglementarea din Proiect a măsurilor şi principiilor referitoare la statutul şi inclusiv dreptul la pensie a magistraţilor, este sau nu în acord cu textele cuprinse în pacte şi tratate la care România este parte.

            Ref. la  pct. I

            Organizarea politico-judiciară a statului de drept comportă efortul concertat a forţelor publice care să asigure şi să menţină ordinea de drept.

            În categoria acestora se includ, armata, poliţia, serviciile speciale şi justiţia.

            Cei care fac parte din aceste categorii, pe lângă riscul pe care şi-l asumă în vederea apărării democraţiei şi suveranităţii legii îşi asumă, deopotrivă, un statut grevat de numeroase incompatibilităţi şi interdicţii.

            Consecinţa asumării acestui statut, este şi faptul că singura lor sursă de venit în timpul activităţii este salariul, iar la încetarea activităţii este pensia.

            Reglementând menţinerea pensiei de serviciu numai pentru o parte dintre categoriile menţionate mai sus, Proiectul încalcă principiile egalităţii şi nediscriminării în faţa legii, principii rezultate din textul art. 16 al Constituţiei precum şi din art. 2 lit. ,,d” conţinut în însăşi structura sa.

            Pornind de la aceste realităţi Consiliul Legislativ la data de 15.01.2010 a acordat aviz favorabil Proiectului, atrăgând atenţia asupra următoarelor:

     - în cazul magistraţilor şi militarilor pensiile speciale nu pot fi desfiinţate nici pentru viitor, nici pentru trecut fără a încălca prevederile constituţionale;

     - actualele pensii de serviciu au fost acordate pe baza unor legi emise de statul Român după anul 1990, recalcularea lor ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii, iar modificarea retroactivă ar influenţa negativ caracterul de stat de drept al României;

     - modificarea retroactivă a unor drepturi câştigate nu este posibilă fără încălcarea prevederilor constituţionale.

            În sensul celor de mai sus, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat prin Decizia nr. 20 din 02.02.2000 publicată în Monitorul Oficial nr. 72/18.02.2000.

            Potrivit acesteia, Curtea a declarat ca neconstituţionale dispoziţiile art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale prin care s-a abrogat art. 103 din Legea 92/1992.

            Textul art. 103 din Legea 92/1992 a fost preluat de art. 81 şi urm. din Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

            În considerentele deciziei se reţine faptul că dispoziţiile art. 123 alin (2) din Constituţie potrivit cărora ,,Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, nu sunt dispoziţii cu caracter declarativ ci ele reprezintă norme constituţionale obligatorii pentru Parlament. În acest context Parlamentul este obligat să legifereze instituirea unor mecanisme capabile să asigure independenţa judecătorilor, fără de care nu se poate concepe ordinea de drept.

            Ţinând cont de aceste consideraţiuni, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Parlamentului, în şedinţa din 24.11.2009, cu unanimitate de voturi, a dat un aviz negativ propunerii legislative privind eliminarea pensiilor speciale.

            Ref. la pct. II

            Art. 15 alin (2) din Constituţia României prevede: ,,Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

            Textul de mai sus consacră principiul neretroactivităţii legii. Din perspectiva acestui principiu, dispoziţiile art. 175 alin (1) din Proiect referitoare la recalcularea pensiilor sunt neconstituţionale.

Reglementarea pensiei de serviciu a magistraţilor a avut la bază anumite raţiuni legate de resursa umană redusă din sistem, de asigurarea unei stabilităţi a resursei umane, precum şi de garantare a independenţei financiare a magistraţilor la încetarea activităţii. Raţiunile care au fundamentat decizia introducerii pensiei de serviciu, persistă intacte şi în prezent.

            Ipoteza în care, recalcularea pensiilor în cadrul sistemului judiciar s-ar aplica numai de la data intrării în vigoare a legii, este paralizată de principiul nediscriminării. În acest sens este edificator de remarcat faptul că magistraţii aflaţi în situaţii similare privind pensia, urmează a fi supuşi la reglementări discriminatorii privind cuantumul acesteia.

            Tocmai plecând de la această premisă, Proiectul reglementează obligativitatea de recalculare a tuturor pensiilor, inclusiv a celor acordate sub incidenţa dispoziţiilor legale anterioare intrării sale în vigoare.

            Recalcularea pensiilor magistraţilor ar conduce la o scădere majoră a acestora. Această abordare, este, la rândul ei în contradicţie cu poziţia Curţii Constituţionale exprimată în Decizia 120/16.02.2007 al cărui obiect este similar cu cel pe care îl analizăm. În considerentele deciziei, se reţin  următoarele:

            ,,Operaţiunea de recalculare priveşte în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanţei şi are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti aceasta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.

            Ref. la pct. III    

            Recunoaşterea dreptului la pensie de serviciu în favoarea magistraţilor nu este în contradicţie cu principiul unicităţii consacrat de art. 2 lit. ,,a” din Proiect. Carta socială europeană revizuită adoptată la Strasburg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr. 74/03.05.1999, în anexa intitulată ,,Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privinţa persoanelor protejate” prevede că ,,o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată discriminatorie”.

            Statutul sever al magistraţilor poate fi un veritabil astfel de motiv care poate permite reglementarea pensiei acestora în forma actuală.

            Carta Europeană privind statutul judecătorilor adoptată la Strasburg în perioada 8-10 iulie 1998, importantă nu datorită statutului ei formal ci datorită vigorii principiilor din conţinutul  ei, în conformitate cu art. 6 al CEDO, luând în considerare Principiile fundamentale cu privire la independenţa magistratului aprobate de Adunarea generală a Naţiunilor Unite în noiembrie 1985, în capitolul referitor la Remunerarea, Protecţia socială 6.4. prevede:

,,Astfel, statutul asigură judecătorilor care au atins vârsta legală de încetare a funcţiei lor, după exercitarea acestor funcţii cu statut de profesionist pe parcursul unei anumite perioade de timp, plata unei pensii a cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări din activitatea jurisdicţională”.

            Dispoziţiile Cartei au drept scop ridicarea nivelului garanţiilor în diferite state europene într-o măsură care va depinde de nivelul deja atins în aceste ţări. (Expunerea de motive ale Cartei)

            În accepţiunea art. 1 din Protocolul 1 la C.E.D.O. noţiune de bun a fost dezvoltată astfel încât să cuprindă nu numai drepturile reale astfel cum acestea sunt definite în dreptul intern, dar şi aşa numitei speranţe legitime.

            Speranţele legitime trebuie să fie suficient de clar determinate în dreptul intern şi recunoscute fie printr-o hotărâre judecătorească fie printr-un act administrativ.

            Pentru a trage statul la răspundere, trebuie dovedită ingerinţa acestuia, iar această ingerinţă să priveze de proprietate.

            Ingerinţele trebuie să aibă loc în condiţiile legii şi să fie pentru o cauză de utilitate publică.

            Potrivit celor mai sus relevate, pensia câştigată sau stabilită prin decizia de pensionare constituie bun, în sensul reglementării art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie.

CONCLUZII

            Reglementările referitoare la pensia magistraţilor astfel cum ele sunt cuprinse în Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, sunt neconstituţionale, nu respectă principiul neretroactivităţii şi nu sunt în concordanţă cu legislaţia şi jurisprudenţa europeană. Proiectul ar putea scăpa de aceste păcate în condiţia în care prevederile sale s-ar aplica numai faţă de cei care intră în sistem de la data aplicării sale. În felul acesta, cei nou intraţi ar avea la dispoziţie o perioadă îndelungată de ciclu profesional, perioadă în care  dinamica economico-socială ar putea influenţa şi filozofia asupra aspectelor pe care le reglementează în materie.

                                  Judecător  Petronela NĂSĂUDEAN

                              PREŞEDINTE  TRIBUNALUL SĂLAJ