Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Judecătorilor din România, Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale ale Instanţelor Judecătoreşti şi Asociaţia Procurorilor din România constituite în Forumul Asociaţiilor pentru o Magistratură Europeană în România

Având în vedere că puterea judecătorească se exercită în România de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, aşa cum dispune art. 126 alin. 1 din Constituţie şi art. 1 din Legea nr. 304/2004 privind statutul magistraţilor,

Dat fiind faptul că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, aşa cum prevede art. 124 alin. 3 din Constituţie,

Reamintind că fundamentul statului de drept constă în separaţia şi echilibrul puterilor în stat, potrivit art. 1 alin. 4 din Constituţie,

Subliniind obligaţia generală impusă prin art. 2 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 potrivit cu care orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor,

Constatând încălcarea gravă a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin:

• modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor prin dispoziţii inferioare ca forţă juridică legii organice, procedeu inadmisibil într-un stat care proclamă preeminenţa legii;
• golirea de conţinut juridic a dispoziţiilor legale care prevăd necesitatea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pentru adoptarea anumitor legi, potrivit art. 32 din Legea nr. 317/2004;

Constatând încălcarea gravă a principiului independenţei puterii judecătoreşti prin:

• imposibilitatea obiectivă de a se asigura dreptul de acces în mod plenar la un tribunal, consecinţă a subfinanţării, contrar celor arătate în Avizul nr. 10 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni din 23 noiembrie 2007 care obligă statele să finanţeze instanţele indiferent de fluctuaţiile politice cu consecinţa pierderii încrederii publicului în sistemul judiciar;
• suspendarea periodică a dispoziţiilor legale care prevăd trecerea bugetului instanţelor judecătoreşti în administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rămânând astfel la discreţia executivului în contrast cu nevoile minimale ale desfăşurării normale a activităţii de sistem;
• încălcarea independenţei economice a magistraţilor obligaţi să-şi justifice existenţa în statul român, contestaţi ca funcţiune şi responsabilitate în stat, acuzaţi în mod nefondat de către executiv de incompetenţă ori de corupţie contrar dispoziţiilor europene care obligă statul român să asigure încrederea populaţiei în sistemul judiciar şi nu să-l submineze;
• declaraţii publice de imputare a independenţei puterii judecătoreşti nesupusă puterii executive ori politicului, în flagrantă contradicţie cu principiile statului de drept;

Subliniind că nerespectarea hotărârilor judecătoreşti a devenit o conduită constantă a puterii executive materializată în:

• neplata drepturilor salariale a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a personalului acesteia de peste trei luni, obligaţi astfel să promoveze lunar acţiuni în instanţă, drepturile salariale pierzându-şi astfel caracterul lor de constanţă;
• ingerinţa gravă în drepturile salariale a celorlalţi magistraţi cărora li s-a redus salariul legal datorat prin alimentarea cardului salarial cu un venit diminuat arbitrar;

Atrăgând atenţia asupra încălcării deliberate a Recomandării nr. (86) 12 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei cu privire la încărcarea excesivă a activităţii instanţelor, ajungându-se la un număr de până la 200 dosare pe şedinţă, indiferent că este vorba de judecătorii sau tribunale, ori de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie transformată nepermis în instanţă de drept comun,

Luând în considerare atingerea gravă a independenţei puterii judecătoreşti prin expunerea magistraţilor la imposibilitatea obiectivă de a-şi exercita funcţiunea jurisdicţională cu care au fost legal investiţi,

Considerând că exerciţiul dreptului de acces la un tribunal al cetăţeanului este grav afectat în substanţa lui,

În respectul jurământului sacru depus la începutul exercitării funcţiei de către fiecare magistrat potrivit art. 2 alin 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor care obligă puterea judecătorească să respecte Constituţia şi legile ţării, să apere drepturile şi libertăţile cetăţeanului,

Având în vedere că judecătorii au obligaţia  de a apăra democraţia şi statul de drept protejând drepturile şi libertăţile tuturor persoanelor împotriva oprimării şi statului totalitar, aşa cum prevede principiul 5 din Recomandarea nr. (94) 12 a Comitetului Miniştrilor şi Statutul Consiliului Europei.

În respectul dispoziţiilor constituţionale care fac din judecători deţinătorii imediaţi ai puterii judiciare, organism constituţional al statului român ce reprezintă însuşi statul în această materie,

Solicităm Consiliului Superior al Magistraturii şi Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se alăture judecătorilor instanţei supreme şi din toate cele 15 Curţi de Apel, 42 de Tribunale şi Judecătoriile din România, şi să continue forma de promotest având ca scop promovarea independenţei justiţiei, apărând direct în deplină legitimitate constituţională statul de drept şi independenţa puterii judecătoreşti pentru a realiza solicitările corpului de magistraţi, materializată în:

1.      Recunoaşterea justiţiei drept domeniu strategic de interes naţional şi elaborarea până la sfârşitul anului a unei strategii de consolidare a sistemului judiciar precum şi încheierea unui Pact asupra justiţiei de către puterea executivă, legislativă şi judecătorească, care să garanteze respectarea recomandărilor Comitetului Miniştrilor cu privire la independenţa puterii judecătoreşti (volumul de activitate pe judecător, finanţarea sistemului judiciar, excluderea atribuţiilor nejurisdicţionale ale judecătorilor, luarea de masuri pentru îmbunătăţirea imaginii justiţiei, asigurarea independenţei economice a magistraţilor).

2.      Abrogarea tuturor dispoziţiilor legale adoptate prin ordonanţe de urgenţă de natură a îngrădi statutul magistratului.

3.      Garantarea  nediminuării pentru toţi judecătorii a veniturilor nete, cu includerea tuturor drepturilor trecute în carnetele de muncă, recunoscute prin lege şi prin hotărâri judecătoreşti.

4.      Demararea procedurilor administrative de preluare potrivit legii, de la 1 ianuarie 2010, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a atribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor, precum şi a patrimoniului gestionat în prezent de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

5.      Stabilirea pentru bugetul justiţiei, respectiv al curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor, al ICCJ şi al Ministerului Public, cumulate, a unui prag de cel puţin de 1% din Produsul Intern Brut.

6.      Trecerea imediată a taxelor de timbru şi a timbrului judiciar de la bugetele locale si Ministerul Justiţiei la bugetele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al instanţelor judecătoreşti, având ca destinaţie expresă finanţarea funcţionarii acestora, precum şi a sumelor încasate la bugetul de stat cu titlu de impozit  pentru toate activităţile în legătura cu sistemul judiciar, a amenzilor si cheltuielilor judiciare prin modificarea prevederilor din Legea nr.76/2009.

7.      Salarizarea tuturor judecătorilor, indiferent de gradul instanţei, la nivelul celorlalte două puteri în stat, respectiv stabilirea coeficienţilor de salarizare pentru judecătorii definitivi, în contextul legii salarizării unitare, începând de la nivelul de salarizare al secretarului de stat şi până la coeficientul maxim, fără ca magistratul să fie asimilat funcţionarului care deserveşte celelalte puteri.

8.      Angajamentul ferm din partea Guvernului că vor fi plătite drepturile salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti, în respectul autorităţii de lucru judecat, principiu de esenţă al oricărei democraţii.

9.      Eliminarea obligaţiei de participare a judecătorilor la activităţile nejurisdicţionale, inclusiv cea legată de scrutinul electoral, începând cu alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009.

La acest moment instanţele au decis în totalitate continuarea protestelor până la soluţionarea tuturor solicitărilor formulate.

Protestul este sprijinit de către parchetele de pe lângă instanţele de judecată, inclusiv D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. în forme particulare prin neefectuarea urmăririlor penale, încetarea activităţii de audienţe şi neexpedierea înscrisurilor procedurale către părţi.

Asociaţia Magistraţilor din România

Preşedinte, judecător prof.univ.dr. Maria Mona-Pivniceru

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România,

Preşedinte, judecător Dana Gârbovan

Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale

judecător Adrian Neacşu

Asociaţia Procurorilor din România

procuror Constantin Sima